Episcopul Macarie „Iată, câtă nevoie avem de lumina cerească, atunci când se așterne întunericul peste lume!”

with Niciun comentariu

Cuvântul Preasfințitului Părinte Episcop Macarie Drăgoi la Denia din Sfânta și Marea Zi de Marți din Săptămâna Sfintelor Pătimiri rostit în Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, 14 aprilie 2020

Preaiubiții mei,

Iată, facem încă un popas pe drumul spre Golgota. În acest popas, ni se aduce înainte minunata pildă a celor zece fecioare, 5 înțelepte iar 5 neînțelepte. În Evanghelia după Matei pilda celor zece fecioare este integrată în cuvântarea Mântuitorului despre dărâmarea Ierusalimului, A doua Sa venire și Judecata cea de Obște. Aceasta pentru că pilda celor zece fecioare este despre starea creștinului în această lume, în această istorie.

Cum trebuie să fie creștinul în această lume? Treaz și conștient. Plinitor al poruncilor, sensibil la semnele vremurilor, roditor în pocăință. Viața creștinului trebuie să se asemene unei privegheri de noapte. Pentru că, iubite frate și iubită soră, viața acestui veac, viața în această istorie este o noapte, în care singura lumină ce o avem este Hristos. De aceea ne rugăm în rugăciunile noastre zilnice astfel: Și ne dăruiește nouă ca să trecem toată noaptea acestei vieți cu inimă veghetoare și curată, așteptând luminata și sfânta zi a Unuia-Născut Fiului Tău, a Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când va veni cu slavă pe pământ să-i judece pe toți și să plătească fiecăruia după faptele lui. Ca să nu fim aflați zăcând și dormitând, ci priveghind și totdeauna lucrând poruncile Lui să fim gata a intra în cămara slavei Lui celei dumnezeiești, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor și nespusa dulceață a celor ce pururea văd frumusețea cea negrăită a slavei Tale.

Apropiindu-se de Ierusalim, după învierea lui Lazăr, Mântuitorul Hristos spune ucenicilor Săi: „Încă puțină vreme Lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumină ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge (Ioan 12, 35). De aceea, iubite frate și iubită soră, e timpul să înțelegem că aceste cuvinte ale Mântuitorului nu au doar un sens simbolic, ci și profetic. Peste puțin timp, ucenicii vor rămâne fără Hristos, căci Acesta va fi arestat, răstignit, ucis. Lumina lor, Cel care le încălzise inimile și le ostoise dorurile, va fi pusă sub obrocul fariseilor, cărturarilor și soldaților. Dar noi știm și mărturisim că întunericul nu a putut cuprinde Lumina, care a izvorât din însuși mormântul Mântuitorului.

Iată, că și noi gustăm acest amar pahar al pătimirilor! Hristos a îngăduit în aceste vremuri grele să fie pus sub pază, în bisericile păzite unde credincioșii nu pot să intre. Oare cine dintre noi s-ar fi gândit, în urmă cu o lună, că nu vom putea fi în biserică, laolaltă, de Înviere. Oare care slujitor al altarului se gândea că va rosti chemarea la Paști: „Veniți de luați Lumină!”, singur, fără popor? Să învățăm de aici că întotdeauna trebuie să ne aflăm în priveghere. Căci a fi în priveghere înseamnă a păstra viu Duhul în noi, înseamnă a păstra darul cel ceresc. Iată, câtă nevoie avem de Duh, atunci când vin astfel de vremuri ale încercării! Iată, câtă nevoie avem de lumina cerească, atunci când se așterne întunericul peste lume! Să priveghem, așadar, iubite frate și iubită soră, să fim vii înaintea lui Dumnezeu! 

Please follow and like us:

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.