Unchiul Valer, fratele tatălui meu, a trecut la Domnul, la 88 de ani. Era un om drept, cinstit, muncitor, bun cântăreț la strană, știa și meșteșugul lemnului fiind dulgher, la fel ca tatăl său, bunicul meu Grigore, și cânta minunat la fluier…

with Niciun comentariu

Unchiul Valer, fratele tatălui meu, a trecut la Domnul, la 88 de ani. Era un om drept, cinstit, muncitor, bun cântăreț la strană, știa și meșteșugul lemnului fiind dulgher, la fel ca tatăl său, bunicul meu Grigore, și cânta minunat la fluier. Revenit în satul meu natal năsăudean pentru slujba înmormântării și pentru mângâierea celor apropiați, m-am reîntors puțin în lumea copilăriei mele, răsfoind albumul de fotografii. În pozele de față, îmbrăcat în port tradițional local, sunt alături de unchii mei: Valer, la stânga, și Dumitru, fratele mamei mele, la dreapta. Cu adevărat binecuvântată este familia tradițională, cea în care copilul cunoaște nu doar dragostea părinților, ci și a bunicilor, a unchilor, mătușilor și a tuturor celorlalte rubedenii… Și binecuvântate timpuri pentru copilărie am cunoscut, încă ferite de asaltul necontenit asupra inocenței și bucuriilor copilăriei. Rugați-vă împreună cu mine pentru odihna sufletului unchiului Valer și a tuturor celor din neam în neam adormiți, străbunii și părinții noștri!
+Părintele Episcop Macarie al Episcopiei Europei de Nord 

Please follow and like us:

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.